Obiceiuri de nunta in Bucovina

Nunta reprezinta unul dintre cele mai complexe si dificile evenimente din viata unei persoane. In traditia populara romaneasca, nunta este cea mai stralucitoare sarbatoare din viata unui om, aceasta fiind organizata in jurul a mai multe ritualuri laice sau religioase

In perioada de fata, unele obiceiuri au fost inlocuite cu altele preluate din tarile cu influenta asupra culturii, dar exista si unele obiceiuri care nu se mai iau in seama si care se apropie de ziua in care vor disparea.

In Bucovina, pregatirile pentru nunta incep cu multe saptamani inaintea nuntii, perioada in care tinerii miri cer binecuvantarea parintilor. Tot in acest timp se pregatesc hainele pentru cei doi miri, dar si catrintele pentru soacre.

Nuntile au loc doar duminica, astfel incat sambata vornicii plecau prin sat calare pe cai pentru a invita lumea la petrecere si pentru a duce hainele mirilor. In dimineata zilei de duminica se aduna toti nuntasii la casa mirelui, dupa care intregul alai porneste spre biserica. Mirele se intalneste cu mireasa la o rascruce de drumuri, mergand impreuna la biserica pentru a fi oficiata cununia religioasa. Dupa cununia religioasa, alaiul se indreapta spre casa miresei unde soacra mica va astepta nuntasii cu colaci si aghiazma cu busuioc, dupa care incepe dansul cu mirele, mireasa, vorniceii, drustele si nunii mari. Petrecerea continua cu dansuri specifice acestei sarbatori importante din viata mirilor, asa cum este dansul miresei. Petrecerea nuntii se muta la casa mirelui, iar apoi aceasta continua cu dansuri, muzica si voie buna pana noaptea tarziu.

Singurul lucru care defineste cel mai bine spiritul bucovinean este traditia sa straveche. In aceasta zona cunoscuta in istorie ca "Tara de Sus a Moldovei", oricare obicei de casatorie este fascinant si este celebrat cu o foarte mare veselie. In marea lor parte, obiceiurile s-au modernizat odata cu trecerea timpului si cu influentele puternice venite din strainatate, dar cu toate acestea oamenii au readaptat traditia astfel incat daca vei participa la o nunta in Bucovina, vei putea vedea si cunoaste farmecul acestora.

Nunta se striga de catre preot
Inca din trecut aveau loc diferite obiectii la nuntile din Bucovina. Indiferent daca nunta era aranjata sau nu, instiintarea publica era necesara. Cu aproximativ trei saptamani inainte de nunta, preotul face anumite strigari in biserica pentru preintampinarea eventualelor obiectii privitoare la casnicia viitorilor miri.
Nunta reprezinta un moment de bucurie, cu toate acestea in Moldova mirele era luat in deradere, iar mireasa era bocita
In acest caz traditia spune ca in ziua nuntii domnisoarele de onoare rostesc un cantec de jale, iar viitoarea mireasa trebuie sa planga in aceste momente. Deoarece plansul fortat este o provocare pentru orice persoana, cu multi ani in urma a inceput sa fie folosita ceapa pentru a rezolva intreaga problema astfel incat ritualul sa decurga conform datinilor. Mirele era barbierit de un vataf priceput sau de un barbier, iar in acele momente nuntasii prezenti in jurul lui glumeau pe seama acestuia.

Mireasa trebuie sa castige
Un alt obicei spune ca mireasa si familia acesteia trebuie sa castige o lupta simulata intre alaiul mirelui si cel al miresei. Aceasta lupta simulata avea loc in momentul in care mirele incerca sa ia mireasa din casa parintilor si negocia cu acestia ca intr-un final sa duca provocarea la capat si sa plece fericit spre casa alaturi de mireasa.

Iertaciunea
O alta practica des intalnita se numeste "iertaciune", aceasta fiind pastrata cu sfintenie pe taramurile bucovinene, dar care este diferita fata de practica cu acelasi nume din Ardeal.

Obiceiul cere ca ambii miri sa fie asezati pe o perna moale (sau 3 in anumite zone), cu fata spre rasarit, mireasa stand in genunchi, iar mirele sprijinit cu mana stanga pe umarul miresei, cerand amandoi iertare si binecuvantare parintilor. Acest obicei se tine pentru ca mirii sa aiba o viata usoara si placuta la fel ca perna pe care sunt asezati. Cele 3 perne reprezinta cele trei luni de miere pe care mirii trebuie sa le petreaca asa cum "spune" traditia.

Jocuri populare bucovinene
Slujba religioasa a cununiei este un moment de altfel amuzant, care este prilejuit si de superstitii, asa cum batranii au lasat traditia din tata in fiu. In momentul in care mirii isi aseaza verighetele pe degete, acestia trebuie sa se calce usor pe picior, fapt care sugereaza suprematia in casnicie.
Acest obicei reprezinta inceputul unei coregrafii desavarsite bine puse la punct, care are un repertoriu foarte bogat al dansurilor bucovinene. Jocul care initiaza acest obicei este reprezentat de o taraneasca intinsa pe minute bune (peste 10 minute), care pare ca nu se mai sfarseste. Din acest joc se trece direct la o dansurile de horaca de exemplu: ciobanasul, polca, mocaneasca, cumatrita, polobocul si trandafirul. Acest dans de hora continua cu frumoasele jocuri de coloana: ursareasca, brausorul, arcanul si batuta. In acest fel mireasa este "jucata" de fiecare nuntas minute in sir pana la extenuare, primind bani in san de la acestia.

Mascarea miresei
Reprezinta un alt obicei interesant, care marcheaza trecerea tinerei mirese de la starea fecioriei la cea a femeii maritate. Aceasta trebuia sa se schimbe de rochia de mireasa pe care o da unei fete care se presupune ca urmeaza sa se casatoreasca. Obiceiul acestui schimb presupune ca cei doi miri trebuie sa imbrace cu haine noi ambele familii de socrii.

In Bucovina, orice fata care trece pe drum si este intrebata de localnici a cui este, raspunde cu atentie, iar un obicei presupune ca la acest raspuns, femeile sa spuna cateva cuvinte frumoase despre mama fetei si despre nunta acesteia.

Deoarece in intreaga lume totul se afla intr-o continua modernizare, domnisoarele de onoare au luat locul druscutelor, iar masinile de lux au inlocuit caii falnici pe care vornicii trebuiau sa mearga in localitate. Zestrea jucata in ograda casei s-a transformat in plicuri cu bani care sunt daruite mirilor pentru a putea sa isi inceapa cu bine casnicia si pentru a-si putea crea o situatie materiala.

Muzica era prezenta si la petrecerile nuntilor din anii trecuti, dar fata de acum la nunta nu cantau tarafuri de lautari sau alte formatii muzicale, ci doar un muzicant care canta din fluier, vioara, cobza, tambal sau cimpoi.


Articol realizat de Costi AFR si sustinut de Radu Leca, drepturi de autor Burlesque-Events.ro