Nuntile Bucovinei ale vremurilor trecute

In urma cu mai bine de 50 de ani,  in nordul Moldovei, obiceiurile si datinile de nunta erau pazite si pastrate cu devotament si credinta de batranii satului. In prezent, numai persoanele in varsta isi mai amintesc cele mai importante etape ale nuntilor parcurse conform obiceiurilor autohtone, pe cand tinerii nici nu mai vor sa auda de aceste obiceiuri, ignorandu-le cu desavarsire atunci cand esle sunt propuse de catre bunicii lor. Cu ajutorul bunicilor am reusit sa facem o reconstituire din amintiri, fotografii si documente, o casatorie traditionala din Bucovina, asa cum aceasta se desfasura in urma cu peste jumatate de secol. Femeile obisnuiesc sa povesteasca obiceiurile nuntilor bucovinene, acestea facandu-te sa le asculti si sa le privesti cu interes si rabdare. Cu fiecare poveste spusa de aceste batrane ne dam seama cat de mult s-a pierdut pastrarea obiceiurilor si a traditiilor in aceasta tara. In Bucovina, traditia este ca nasii de cununie sa fie aceeiasi cu nasii de motez ai tinerilor miri. Cu cat nunta este mai mare, cu atat pretentiile sunt mai mari, iar banii fiind si ei in punga pe masura, mirii doresc a-si alege mai multi nasi. Ca si in trecut, astazi se poate ajunge la un numar de aproximativ 20-24 de nasi, ceea ce inseamna un record pentru o astfel de petrecere, deoarece mai mult de 80% dintre nuntile din lume au 2 nasi.

Costumul traditional reprezinta vesmantul de sarbatoare al mirilor
Mirii se imbracau in costume nationale, astfel ca mirele purta camasa, brau de incins sau o curea lata, itari, „camesa”pe dedesubt, iar mireasa era imbracata in catrinta, barnet si combinezon pe dedesubt, la gat purtand un tulpan mare (basma), la fel de scump ca o vaca buna de lapte. Acest tulpan era purtat pe intreaga perioada a nuntii, iar cu acesta, mireasa isi infasura capul la nunta de a doua zi, asa cum se spunea atunci.
Din acel moment, atunci cand i se acoperea fetii capul cu baticul, ea era considerata ca fiind femeie cu drepturi depline, la fel ca cele maritate de ani buni. Tulpanul era strigat si jucat, se striga si se chiuia de-ti era mai mare dragul, asa cum reiese din vorba batranilor care erau mirii de altadata. Ambii miri erau incaltati cu opinci facute din piele de porc, cu ata facuta din lana innodata.

Pana la cununia religioasa, tanara mireasa trebuia sa le coase socrilor si mirelui vesminte traditionale, noi. Piesele vestimentare de dimensiuni mari erau lucrate de femei pricepute  cu mult timp inainte. Cusatura era lucrata manual, astfel incat era si foarte dichisita. Drustele o ajutau pe mireasa sa coase naframile cavalerilor de onoare, acestea simbolizand darul din partea domnisoarelor de onoare pentru toti cavalerii de onoare. Naframile cusute de mireasa erau folosite pe post de suport pentru colacul miresei sau erau folosite in jocul cavaleirlor de onoare, un joc specific barbatesc care se juca in curtea tinerei mirese, inainte ca cei doi miri sa mearga la cununia religioasa.

Drumul mirelui spre casa miresei
Pe tot acest drum, pana la casa miresei, mirele era insotit de rude, de parinti, de prieteni si de nuntasi, intregul alai fiind flancat de cavalerii de onoare calare, vatajei asa cum li se spune in Bucovina. Cavalerii de onoare ajutau la buna organizare a petrecerii care avea loc in noaptea nuntii, prin faptul ca ajutau sa fie dusa mancarea pe mesele nuntasilor, serveau la masa. Mireasa era duse pe brate pana la biserica, tot de acesti cavaleri de onoare, dar in cazul in care distanta era prea mare, toti se deplasau in carute de lemn, trase de cei mai frumosi cai din sat, pregatiti pentru sarbatoarea nuntii (impodobiti cu zurgalai daca era iarna, si cu canafi rosii la urechi). Deindata ce mirele ajungea la casa viitoarei sotii, domnisoarele de onoare ascundeau mireasa si trimiteau o baba deghizata in intampinarea mirelui. Batrana deghizata, urata si pedeasupra si insarcinata se tinea dupa mire, insistand sa o accepte de sotie. Mirele reusea sa scape de falsa mireasa decat dupa ce ii oferea acesteia o sticla sau doua cu bautura si o suma de bani.

Tinerii isi cereau iertare in fata parintilor
Inaintea cununiei, ambii miri trebuiau sa isi ceara iertare in fata parintilor, si sa primeasca binecuvantarea acestora.
Obiceiul cere ca ambii miri sa fie asezati pe o perna moale (sau 3 in anumite zone), cu fata spre rasarit, mireasa stand in genunchi, iar mirele sprijinit cu mana stanga pe umarul miresei, cerand amandoi iertare si binecuvantare parintilor. Acest obicei se tine pentru ca mirii sa aiba o viata usoara si placuta la fel ca perna pe care sunt asezati. Acest moment alaturi de slujba religioasa care se mai pastreaza si astazi era unul foarte incarcat de semnificatie si traditie. Dupa momentul iertaciunii, viitorii soti saruta mainile parintilor, iar apoi se ridica de pe perne, mireasa aruncand cu paine si sare in multime, sub forma de cruce pentru a-i fi viata linistita si drumul deschis alaturi de alesul ei.

Dansul miresei si cununia
Mergand spre biserica, mirii erau insotiti de un intreg alai format din muzicanti, rude, prieteni, nasi, domnisoare si cavaleri de onoare. Buna dispozitie a evenimentului era organizata in special de muzicanti. Mireasa era insotita de vatafi si feciori, fiind urmata indeaproape de mirele inconjurat de druste si fete frumoase si tinere. Acestia erau urmati de multimea de nuntasi in frunte cu socrii si nasii. La biserica, slujba religioasa dura aproximativ o ora, timp in care multimea astepta cu nerabdare momentul in care mirilor le erau puse pe degete verighetele. In acest moment, mirii se calcau usor pe picior pentru a vedea cine va conduce in casa, asa cum reiese din superstitiile existente. Peste multime erau aruncate bomboane si boabe de grau pentru ca mirilor sa le mearga bine in casnicie. Dupa ce alaiul se indrepta spre casa mirelui, incepea ospatul si voia buna care erau mult asteptate.
Dupa o saptamana de le fericitul eveniment, tinerii mergeau cu lumanarile de la cununie pentru a fi „bisericite”, mai exact pentru primirea binecuvantarii de la preotul satului.

Articol realizat de Costi AFR si sustinut de Radu Leca, drepturi de autor Burlesque-Events.ro